SISTEMUL PROVOCĂRILOR INTERNE ŞI EXTERNE PENTRU SECURITATEA EUROPEANĂ


Securitatea europeană, în calitatea sa de construct voluntar, responsabil şi conştient, se confruntă constant şi cotidian cu un sistem de provocări interne şi externe. Prin provocare de securitate înţelegem ansamblul factorilor de naturi diverse ce pot declanşa riscuri, pericole şi ameninţări în materie de securitate la
adresa societăţii umane.
Provocările interne pentru securitatea europeană le analizăm pornind de la natura lor. În această categorie s-au inclus provocările economice, sociale, politice, culturale, energetice. Mai întâi, am optat pentru aceasta grupare a riscurilor, pericolelor şi ameninţărilor interne de securitate deoarece ele sunt numeroase, complex, dinamice, interdependente şi aflate într-o continuă interacţiune. De exemplu, provocările economice se referă la resursele umane, resursele naturale, resursele financiare, calitatea guvernării, politicile economice de la nivel naţional şi al UE, la măsurile de contracarare a efectelor negative ale crizei economico-financiare mondiale. Apoi, alegerea noastră a plecat de la rolul important pe care îl au activitatea şi fenomenele economice, sociale, demografice, politice, culturale şi de asigurare a energiei în viaţa UE şi a statelor membre. În fine, opţiunea noastră a avut în vedere şi influenţa semnificativă favorabilă sau nefavorabilă asupra securităţii europene a subsistemului provocărilor interne.
Pornind de la cele afirmate despre provocările interne pentru securitatea europeană apreciem că acestea constituie un subsistem. Provocările externe pentru securitatea europeană le analizăm prin prisma principalelor fenomene cu impact semnificativ asupra securităţii europene. Printre aceste fenomene am inclus următoarele: globalizarea, actuala criză economicofinanciară, migraţia internaţională, conflictele îngheţate, terorismul internaţional şi criminalitatea transfrontalieră. Am ales să tratăm provocările externe de securitate prin prisma fenomenelor menţionate întrucât acestea joacă un rol important în securitatea naţională, regională şi internaţională. Pe de altă parte, opţiunea noastră a ţinut seama şi de abordarea acestor fenomene în
literatura de specialitate ca fiind cele mai frecvente pericole, riscuri şi ameninţări de securitate analizate. De asemenea, provocările externe pentru securitatea europeană apreciem că prin caracteristicile lor – complexitate, dinamism, interacţiune şi interdependenţă constituie un subsistem. În acelaşi timp, facem precizarea că provocările de securitate, fie interne sau externe, le vedem ca având atât efecte pozitive, cât şi efecte negative. Astfel, globalizarea generează atât efecte pozitive – promovarea noilor tehnologii, dezvoltarea activelor intelectuale, investiţiile strategice străine, libera circulaţie a oamenilor, bunurilor şi capitalurilor etc. – cât şi consecinţe nedorite – dereglementări, delocalizări, dezvoltare inegală a statelor etc. La fel, migraţia internaţională (legală şi ilegală) are urmări benefice – dezvoltare economică, soluţionarea
unor probleme demografice etc.-, cât şi efecte nefavorabile – insecuritate, delincvenţă, criminalitate ridicată etc. – pentru securitatea europeană. Revine instituţiilor UE şi celor naţionale ale statelor membre cu competenţe în materie de securitate, sarcina de a amplifica efectele benefice şi de a le diminua sau elimina, dacă este posibil, pe cele nefavorabile în aşa fel încât cetăţenii europeni să se bucure de un climat de siguranţă, de linişte şi calm, propice vieţii şi activităţii umane.
Subsistemul provocărilor interne şi subsistemul provocărilor externe se află într-o continuă şi constantă interdependenţă şi interacţiune şi, împreună, alcătuiesc sistemul riscurilor, pericolelor şi ameninţărilor actuale pentru securitatea europeană. De exemplu, globalizarea are un impact consistent şi semnificativ asupra
economiei europene şi naţionale, securităţii sociale a cetăţenilor europeni, politicilor economice, sociale şi financiare la nivelul Uniunii şi al statelor membre. Răspunsul adecvat al UE şi al statelor membre la impactul globalizării creează premisele extinderii efectelor sale benefice şi diminuarea celor negative.
În opinia noastră, sistemul provocările interne şi externe pentru securitatea europeană este definit prin complexitate, interdependenţă, caracter deschis şi dinamic. Complexitatea rezidă în faptul că securitatea europeană, în calitate de construct conştient, voluntar şi responsabil, se realizează concomitent cu derularea întregii vieţi sociale, economice, politice, culturale, ştiinţifice, militare, informaţionale şi nu numai care îşi urmează drumul său potrivit legităţilor obiective ale dezvoltării societăţilor umane. Pe de altă parte,
securitatea europeană se înfăptuieşte în condiţii concrete de o mare diversitate intra şi interstatală, cu oameni şi prin oameni. În plus, caracterul complex al securităţii europene, ca sistem, este dat şi de
contextul în care UE şi statele sale membre există şi acţionează şi anume de manifestarea puternică şi pluridimensională a globalizării şi a unui amplu şi dinamic proces de integrare regională. De asemenea, complexitatea este evidenţiată şi de vulnerabilităţile europene şi naţionale care joacă rolul de catalizator al provocărilor securităţii europene. Printre vulnerabilităţi includem: nivelul diferit de dezvoltare economică şi
socială a statelor membre; Interdependenţa se referă la relaţia de influenţă reciprocă între componentele sistemului provocărilor actuale pentru securitatea europeană.
Astfel, dacă un element al sistemului amintit cunoaşte schimbări radicale, sau chiar mutaţii profunde,
acestea din urmă, la rândul lor, produc transformări semnificative în cadrul celorlalte elemente structurale. De exemplu, schimbări esenţiale produse în comerţul internaţional sunt generate de actuala criză economico-financiară. Dar, asupra conţinutului comerţului internaţional în care UE, ca entitate socială şi economică, sau un stat membru al său ori altul se implică are un impact serios atât criminalitatea cât şi terorismul transfrontaliere.
Acestea două pot, uneori, afecta calitatea şi volumul bunurilor şi serviciilor pe care UE şi statele sale membre le oferă clienţilor săi, fie prin înăsprirea condiţiilor de trecere a frontierelor lor, fie printr-o concurenţă neloială pentru anumite produse sau servicii puse în vânzare pe căi ilicite de către organizaţii criminale sau ilegale. La fel, migraţia internaţională are un impact semnificativ asupra migraţiei interne în UE care se manifestă atât prin efecte benefice, cât şi consecinţe nefavorabile. Astfel, dacă migraţia internaţională este relativ mare, cantitativ şi calitativ, ea influenţează migraţia internă atât în statele membre cât şi la nivelul UE, în sensul reducerii numărului celor care migrează şi/sau schimbării direcţiei de deplasare în plan naţional şi european.
Caracterul deschis al sistemului provocărilor pentru securitatea europeană este dat de comunicarea şi accesul
informaţiilor dintre acest sistem şi mediul în care acţionează. Practic, această trăsătură reflectă capacitatea sistemului analizat de a se adapta adecvat – eficace, creator şi flexibil – la transformările ce se produc în mediul înconjurător. Este vorba atât de mediul natural cât şi de cel social, care suportă toate schimbările impuse în şi de viaţa şi activitatea oamenilor concreţi, reali, cu personalitatea, sentimentele, motivaţia (nevoi, aspiraţii, idealuri, motive) şi voinţa lor. De altfel, adoptarea de către UE a strategiei de securitate, pe de o parte, şi de statele membre a strategiei naţionale de securitate, pe de altă parte, este o dovadă a
caracterului deschis al sistemului provocărilor pentru securitatea europeană. Acesta din urmă recepţionează informaţiile necesare şi suficiente din mediul intern şi internaţional, le procesează şi, pe baza lor, se adaptează creator la noilor realităţi. Este vorba fie de amplificarea efectelor impactului riscurilor, pericolelor şi ameninţărilor pentru securitatea europeană, fie de diminuarea lor.
Dinamismul sistemului provocărilor pentru securitatea europeană derivă din transformările rapide ce au loc atât în interiorul fiecărui element component al sistemului propriu-zis, cât şi în afara acestuia, în mediul în care acesta există şi funcţionează. Mai întâi, se asistă la schimbări alerte în cadrul globalizării, al comerţului internaţional, al relaţiilor dintre state, al evoluţiei crizei economico-financiare actuale mondiale etc. Toate aceste modificări, de cele mai multe ori de substanţă, interacţionează potenţând evoluţia rapidă şi frecvent aleatorie a fiecărui risc, pericol şi ameninţare de securitate care se va reflecta în starea şi funcţionalitatea securităţii europene. Pe de altă parte, are loc o transformarea continuă a mediului în care provocările actuale
pentru securitatea europeană există şi se manifestă. Astfel, schimbările ivite în relaţiile politice, economice, culturale, ştiinţifice etc. dintre UE şi celelalte state ale lumii şi lărgirea Uniunii prin primirea de noi membri au un impact semnificativ asupra dinamismului sistemului provocărilor pentru securitatea europeană. Cum acest sistemul al provocărilor de securitate l-am considerat ca fiind deschis, atunci el va suporta direct toate
schimbările intervenite în exteriorul său, căutând o adaptare continuă şi flexibilă la nou, la mutaţiile intervenite.
În concluzie, sistemul provocărilor actuale pentru securitatea europeană se află într-o continuă schimbare urmând mutaţiile produse, pe toate planurile – economic, social, politic, cultural, ştiinţific, militar, de mediu, etc – în UE şi statele membre.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „Carol I”
Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate
dr. Petre DUŢU Cristina BOGZEANU
PROVOCĂRI ACTUALE PENTRU SECURITATEA EUROPEANĂ
Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”
Bucureşti, 2010

Lasă un comentariu

Filed under aparare nationala, contraterorism, control democratic, crima organizata, științe politice, geopolitica, geostrategie, intelligence, relatii internaționale, securitate europeana, securitate nationala, servicii de informatii, siguranta nationala, studii de securitate, studii strategice

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s